| A great circle on the surface of the earth midway between the two poles is called : | elevated pole ; | 0 | hour circle ; | 0 | longitude circle ; | 0 | equator. | 1 |
| A tide is called diurnal when : | Only one high and one low water occurs in a lunar day ; | 1 | The high tide is higher and low tide is lower than normal ; | 0 | The high tide and low tide are six hours apart ; | 0 | Two high tides occur during a lunar day. | 0 |
| Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia: | Nord adevarat; | 0 | Nord giro; | 0 | Nord compas. | 1 | ||
| Adancimea apei se masoara cu: | lochul; | 0 | sonda; | 1 | barometrul. | 0 | ||
| An ocean current is primarily caused by : | Prevailing wind ; | 1 | The Coriolis force ; | 0 | Storms ; | 0 | Earth rotation. | 0 |
| Axa de rotatie a Pamantului este: | axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; | 1 | axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; | 0 | linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. | 0 | ||
| Axa de rotatie a Pamantului este: | axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului; | 0 | axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici; | 1 | linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. | 0 | ||
| Axa de rotatie a Pamantului este: | axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; | 1 | axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; | 0 | linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. | 0 | ||
| Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia: | de a completa cu apa distilata; | 1 | de a completa cu glicerina; | 0 | de a completa cu apa alcool. | 0 | ||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 1 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 1 | 0 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 1 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 1 | 0 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 1 | 0 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 1 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 1 | 0 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 1 | 0 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 0 | 1 | |||||
| Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? | 0 | 1 | 0 | |||||
| Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: | hartile rutiere; | 0 | avizele pentru navigatori; | 1 | hartile meteorologice in facsimil. | 0 | ||
| Cartul E la N este un cart: | intercardinal; | 0 | inter- intercadinal; | 0 | intermediar | 1 | ||
| Cartul N este un cart: | intercardinal; | 0 | cadinal; | 1 | inter-intercardinal; | 0 | ||
| Cartul SSE este un cart: | intercardinal; | 0 | cadinal; | 0 | inter-intercardinal; | 1 | ||
| Cartul SW este un cart: | intercardinal; | 1 | cadinal; | 0 | inter-intercardinal; | 0 | ||
| Ce fenomene sunt direct legate de fazele Lunii ? | Fulgerele globulare ; | 0 | Uraganele ; | 0 | Mareele. | 1 | ||
| Cesculita are rolul: | de a micsora frecarea dintre pivot si roza; | 1 | de a asigura plutirea rozei; | 0 | de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida. | 0 | ||
| Charts which give in the graphic form information on average winds, currents, barometric pressure, presence of ice and derelicts and the recommended routes for low and high powered vessels are called : | Plotting charts ; | 0 | Sailing charts ; | 0 | Mercator charts ; | 0 | Pilot charts. | 1 |
| Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: | alcool si apa; | 0 | alcool, apa distilata si glicerina; | 1 | apa distilata, ulei mineral si glicerina. | 0 | ||
| Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini: | tribord-verde, babord-rosu; | 0 | tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; | 0 | tribord-rosu, babord-verde. | 1 | ||
| Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: | negru-galben-negru; | 1 | galben-negru-galben; | 0 | negru-galben. | 0 | ||
| Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: | negru-galben-negru; | 0 | galben-negru-galben; | 0 | negru-galben. | 1 | ||
| Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: | galbrn-negru-galben; | 1 | negru-galben-negru; | 0 | negru-galben. | 0 | ||
| Daca vantul bate din prova tribord acesta produce: | micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; | 0 | deriva de vant la babord; | 0 | micsorarea vitezei si deriva de vant la babord. | 1 | ||
| Daca vantul bate din travers acesta produce: | cresterea vitezei si deriva de vant; | 0 | doar cresterea vitezei; | 0 | deriva de vant. | 1 | ||
| Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: | cresterea vitezei si deriva de vant; | 0 | numai cresterea vitezei; | 0 | micsorarea vitezei si deriva de vant. | 1 | ||
| Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: | marcajul de pericol izolat; | 0 | marcaje laterale; | 1 | marcajul cardinal. | 0 | ||
| Deplasarea est-vest este: | Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; | 1 | arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; | 0 | arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. | 0 | ||
| Deriva de curent poate fi : | Nordică sau sudică ; | 0 | Estică sau vestică ; | 0 | Pozitivă sau negativă. | 1 | ||
| Deviaţia girocompasului variază funcţie de : | Magnetismul navei, starea de agitaţie a mării ; | 0 | Poziţia navei, condiţii meteo, drum adevărat ; | 0 | Viteza navei, drum şi latitudinea locului. | 1 | ||
| Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: | arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; | 0 | arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; | 1 | arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. | 0 | ||
| Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: | arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; | 1 | arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; | 0 | arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. | 0 | ||
| Direcţia care uneşte punctul observatorului cu centrul sferei terestre se numeşte : | Linia axială a Pământului ; | 0 | Verticala locului ; | 1 | Axa polilor. | 0 | ||
| Distance is measured on a Mercator chart using : | latitude scale at the middle of the scale ; | 1 | longitude scale at the middle of the scale ; | 0 | linear scale near the title block ; | 0 | any of the above. | 0 |
| Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: | Nord | 1 | Est; | 0 | Sud; | 0 | ||
| Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: | Vest; | 0 | Est; | 1 | Sud; | 0 | ||
| Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: | Vest; | 0 | Est; | 0 | Sud; | 1 | ||
| Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: | Vest; | 1 | Est; | 0 | Sud; | 0 | ||
| Drumul adevarat al navei este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; | 1 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; | 0 | ||
| Drumul compas al navei este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; | 1 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 0 | ||
| Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? | Dc=212 grade; | 0 | Dc=034 grade; | 1 | Dc = 328 grade. | 0 | ||
| Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? | Dc= 102 grade; | 0 | Dc= 234 grade; | 0 | Dc 328 grade. | 1 | ||
| Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? | Dc= 112 grade; | 1 | Dc= 034 grade; | 0 | Dc 328 grade. | 0 | ||
| Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? | Dc= 102 grade; | 0 | Dc= 234 grade; | 1 | Dc 328 grade. | 0 | ||
| Drumul compas este Dc=078grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -1 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da? | Dc= 077 grade.5 | 0 | Dc= 078 grade.5 | 0 | Dc= 079 grade.5 | 1 | ||
| Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da? | Da= 204 grade.5 | 1 | Da= 200 grade.5 | 0 | Da= 199 grade.5 | 0 | ||
| Drumul giro al navei este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei; | 1 | ||
| Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Dg = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da? | Da = 143 grade .5 | 0 | Da = 150 grade .5 | 1 | Da = 144 grade .5 | 0 | ||
| Drumul magnetic al navei este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 1 | ||
| Elementele principale ale giraţiei, funcţie de unghiul de cârma şi viteza navei, sunt : | Raza şi diametrul giraţiei ; | 0 | Diametrul şi durata giraţiei ; | 1 | Durata giraţiei şi spaţiul parcurs. | 0 | ||
| Erorile de observaţie costiere pot fi : | Mari şi mici ; | 0 | Grosiere şi fine ; | 0 | Sistematice şi accidentale. | 1 | ||
| Funcţionarea girocompasului se bazează pe proprietăţile fundamentale ale giroscopului cu trei grade de libertate şi anume : | Rotaţia şi revoluţia ; | 0 | Revoluţia şi inerţia ; | 0 | Inerţia şi precesia. | 1 | ||
| Giroscopul cu trei grade de libertate este un sistem format din: | Tor giroscopic şi un cilindru ; | 0 | Tor giroscopic şi o suspensie ; | 1 | Tor giroscopic şi un inel rotativ. | 0 | ||
| Harta marina este: | reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice; | 1 | proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; | 0 | proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. | 0 | ||
| If you would want to know facilities of a certain port you wish to avail, the best publication you will refer to is : | Notice to Mariners ; | 0 | Sailing Directions ; | 1 | World Port Index ; | 0 | Coast Pilot. | 0 |
| In certain areas of the S.Pacific, tides occur almost at the same time each day due to the influence by the : | Sun ; | 1 | Moon ; | 0 | Planets in conjunction ; | 0 | Regression of the nodes. | 0 |
| In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. | 1 | ||
| In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; | 1 | longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. | 0 | ||
| In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 1 | ||
| In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: | latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 1 | latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 0 | ||
| In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 0 | ||
| In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: | latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; | 1 | latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: | latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; | 1 | latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; | 0 | latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: | latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 1 | latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; | 1 | longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. | 0 | ||
| In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 1 | ||
| In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 1 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 0 | ||
| In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; | 0 | longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. | 1 | ||
| In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: | latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; | 0 | longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. | 1 | ||
| In H.O. charts, soundings may be shown in which of the following measurements ? | feet ; | 0 | fathoms ; | 0 | meters ; | 0 | any of the above. | 1 |
| În navigaţia estimată se pun spre rezolvare două probleme : | Problema directă şi problema inversă ; | 1 | Problema directă şi problema indirectă ; | 0 | Problema directă şi problema ajutătoare. | 0 | ||
| In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie: | stereografica; | 0 | conica; | 1 | Mercator. | 0 | ||
| In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare: | verde; | 0 | rosie; | 1 | galbena. | 0 | ||
| In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare: | verde; | 1 | rosie; | 0 | galbena. | 0 | ||
| Înălţimea unui astru poate lua avea valori cuprinse între: | 1 | 0 | 0 | |||||
| It is a a route between two places along the circumference of a great circle which passes through both places is : | path ; | 0 | course ; | 0 | rhumbtrack ; | 1 | great circle track. | 0 |
| La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul: | este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului; | 0 | compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic; | 0 | raporteaza unghiul de carma. | 1 | ||
| Latitudinea geografica este: | arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; | 0 | arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; | 0 | arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului. | 1 | ||
| Lichidul din cutia compasului magnetic are rol: | de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; | 0 | de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; | 0 | de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa. | 1 | ||
| Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza: | directia Nord magnetic; | 0 | axul longitudinal al navei; | 1 | directia Nord compas. | 0 | ||
| Linia de credinţă a girocompasului-mamă trebuie să fie orientată astfel : | a) Perpendicular pe axul longitudinal al navei ; | 0 | b) Paralel cu axul longitudinal al navei ; | 1 | c) Indiferent de poziţia axului longitudinal al navei. | 0 | ||
| Longitudinea geografica este: | arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; | 1 | arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; | 0 | arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului. | 0 | ||
| Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: | intensitatea luminii este variabila; | 0 | lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; | 0 | culori diferite in sectoare strict delimitate. | 1 | ||
| Lumina marcajului cardinal de est este de culoare: | rosie; | 0 | alba; | 1 | galbena. | 0 | ||
| Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul: | sclipiri rapide ( 2+1); | 0 | 3 sclipiri rapide; | 1 | 12 sclipiri rapide. | 0 | ||
| Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare: | alba; | 1 | rosie; | 0 | galbena. | 0 | ||
| Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: | sclipiri rapide ( 2+1); | 0 | sclipiri rapide; | 1 | 12 sclipiri rapide. | 0 | ||
| Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare: | rosie; | 0 | galbena; | 0 | alba. | 1 | ||
| Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul: | sclipiri rapide ( 2+1); | 0 | 6 sclipiri rapide; | 0 | 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga. | 1 | ||
| Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: | rosie; | 0 | galbena; | 0 | alba. | 1 | ||
| Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul: | sclipiri rapide ( 2+1); | 0 | 9 sclipiri rapide; | 1 | 12 sclipiri rapide; | 0 | ||
| Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: | rosie; | 0 | galbena; | 0 | alba. | 1 | ||
| Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: | 2 sclipiri rapide; | 0 | 3 sclipiri rapide; | 0 | litera A in codul Morse. | 1 | ||
| Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: | alba; | 1 | rosie; | 0 | galbena. | 0 | ||
| Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul: | izofaza; | 1 | 2 sclipiri rapide; | 0 | 3 sclipiri rapide; | 0 | ||
| Lumina marcajului special este de culoare: | verde; | 0 | rosie; | 0 | galbena. | 1 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | tribord, inapoia traversului; | 1 | tribord, inaintea traversului; | 0 | babord, inapoia traversului | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | RpTd=165 grade; | 1 | RpBd=165 grade; | 0 | RpBd=025 grade; | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | prova | 0 | pupa; | 1 | travers babord. | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | tribord, inapoia traversului; | 0 | tribord, inaintea traversului; | 0 | babord, inapoia traversului; | 1 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | tribord, inapoia traversului; | 0 | babord, inaintea traversului; | 1 | babord, inapoia traversului; | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | RpTd=060 grade; | 1 | RpBd=060 grade; | 0 | RpBd=060 grade; | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | tribord, inapoia traversului; | 0 | tribord, inaintea traversului; | 1 | babord, inapoia traversului; | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | travers tribord; | 1 | travers babord; | 0 | pupa. | 0 | ||
| Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | tribord, inaintea traversului; | 0 | tribord, inapoia traversului; | 0 | babord, inapoia traversului; | 1 | ||
| Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in: | babord, inaintea traversului; | 1 | babord, inapoia traversului; | 0 | tribord, inapoia traversului; | 0 | ||
| Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie | durata de lumina este egala cu durata de intuneric; | 1 | intensitatea luminii este constanta; | 0 | lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina. | 0 | ||
| Luna are două mişcari reale principale şi anume: | De rotaţie în jurul axei proprii şi de translaţie în jurul Soarelui; | 0 | De revoluţie în jurul Pământului şi de rotaţie în jurul axei proprii ; | 1 | De rotaţie în jurul Pământului şi de revoluţie în jurul Soarelui. | 0 | ||
| Lungimea arcului de meridian de un minut este diferită, funcţie de : | Latitudine şi longitudine ; | 0 | Latitudine ; | 1 | Longitudine. | 0 | ||
| magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul; | de a indica directia nord compas; | 0 | de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; | 0 | de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei. | 1 | ||
| Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati: | in cutia compasului; | 0 | pe postament, langa cutia compasului; | 1 | in interiorul postamentului. | 0 | ||
| Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati: | in interiorul postamentului; | 1 | pe postament, langa cutia compasului; | 0 | in cutia compasului. | 0 | ||
| Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati: | in cutia compasului; | 0 | pe postament, langa cutia compasului; | 0 | in interiorul postamentului. | 1 | ||
| Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat: | pe postament, langa cutia compasului; | 0 | in interiorul postamentului; | 1 | in cutia compasului. | 0 | ||
| Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: | doua conuri negre cu varful in sus; | 0 | doua conuri negre unite la varf; | 0 | doua conuri negre unite la baza; | 1 | ||
| Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf | doua conuri negre cu varful in sus; | 0 | doua conuri negre unite la varf; | 1 | doua conuri negre unite la baza; | 0 | ||
| Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf: | un con rosu cu varful in sus; | 0 | o sfera de culoare rosie; | 0 | o sfera de culoare neagra. | 1 | ||
| Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: | un con negru cu varful in sus; | 0 | un cilindru verde: | 0 | un cilindru rosu. | 1 | ||
| Marcajul lateral de tribord din regiunea | Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus; | 1 | un cilindru verde; | 0 | un cilindru rosu. | 0 | ||
| Măsurarea înălţimii stelelor şi planetelor se face astfel : | Pe timpul crepusculului de seară şi de dimineaţă; | 1 | Înainte de răsăritul şi după apusul Soarelui ; | 0 | Pe timp cu vizibilitate bună, dimineaţa şi seara. | 0 | ||
| Mean low water is correctly defined as the average height of : | the two daily low tides ; | 0 | the high and low tides ; | 0 | all low waters ; | 1 | the lower low tides. | 0 |
| Mişcarea diurnă a sferei cereşti este : | Uniformă; | 1 | Variabilă; | 0 | Neuniformă. | 0 | ||
| Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: | prova tribord; | 1 | prova babord; | 0 | pupa babord. | 0 | ||
| Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: | prova tribord; | 1 | prova babord; | 0 | pupa babord. | 0 | ||
| Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in: | prova tribord; | 1 | prova babord; | 0 | pupa babord. | 0 | ||
| Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in: | prova tribord; | 0 | prova babord; | 1 | pupa babord. | 0 | ||
| Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in: | prova tribord; | 1 | prova babord; | 0 | pupa babord. | 0 | ||
| Neap tides or the tides that have lower highs and higher lows occur when the moon is at : | Opposition with the earth and sun ; | 0 | Conjunction with the earth and sun ; | 0 | Quadrature with the earth and sun ; | 1 | Apogee. | 0 |
| Notice to Mariners is issued for correcting : | Charts and references ; | 1 | Sailing directions ; | 0 | World Port Index ; | 0 | Radio navigational aids. | 0 |
| O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: | 090 grade; | 0 | 000 grade; | 1 | 180 grade. | 0 | ||
| O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: | 090 grade; | 0 | 000 grade; | 0 | 180 grade. | 1 | ||
| O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: | 270 grade; | 1 | 090 grade; | 0 | 180 grade. | 0 | ||
| O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: | 090 grade; | 1 | 000 grade; | 0 | 180 grade. | 0 | ||
| Ofiţerul de cart are obligaţia să efectueze controlul corecţiei compasurilor de la bord, astfel (condiţie minimală) : | O dată pe zi ; | 0 | O dată pe cart ; | 1 | La răsăritul şi apusul Soarelui. | 0 | ||
| On a Mercator chart, how would a great circle line appear ? | concave toward the equator ; | 1 | convex toward the equator ; | 0 | straight line ; | 0 | loxodromic. | 0 |
| Orice plan perpendicular pe verticala locului se numeşte : | Planul locului ; | 0 | Plan orizontal ; | 0 | Orizont. | 1 | ||
| Pe timpul cartului, timonierul are obligatia: | de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ; | 0 | de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro; | 1 | de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS. | 0 | ||
| Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei: | continuu, din 10 grade in 10 grade; | 1 | numai daca I se ordona; | 0 | din grad in grad. | 0 | ||
| Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica: | observand luminile arborate de navele din vecinatate; | 0 | masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere); | 1 | ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice. | 0 | ||
| Pentru exploatarea principalelor proprietăţi, torul giroscopic trebuie să aibă : | Trei grade de libertate ; | 1 | Două grade de libertate ; | 0 | Un grad de libertate. | 0 | ||
| Planetele au două mişcări reale principale şi anume : | De rotaţie în jurul axei proprii şi de translaţie în jurul Soarelui; | 1 | De revoluţie în jurul Pământului şi de rotaţie în jurul axei proprii ; | 0 | De rotaţie în jurul Pământului şi de revoluţie în jurul Soarelui. | 0 | ||
| Planul eclipticii împarte sfera cerească în două emisfere: | Estică şi vestică; | 0 | Boreală şi australă; | 1 | Racului şi Capricornului. | 0 | ||
| Polii geografici sunt: | cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; | 1 | doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei; | 0 | doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich. | 0 | ||
| Polyconic projection is based on : | series of cones tangent at selected parallel ; | 1 | cone tangent at one parallel ; | 0 | plane tangent at one point ; | 0 | cylinder tangent at one point. | 0 |
| Poziţia aştrilor pe sfera cerească se determină prin două sisteme de coordonate sferice şi anume: | Orizontale şi verticale ; | 0 | Orizontale şi ecuatoriale ; | 1 | Ecuatoriale şi polare. | 0 | ||
| Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: | temperatura; | 0 | relevmente; | 1 | drepte. | 0 | ||
| Precizia de masurare a drumului giro este de: | 1 grad; | 0 | 0grade.5; | 0 | 0 grade. 1. | 1 | ||
| Precizia de masurare a drumului giro este de: | 1 grad; | 0 | 0grade.5; | 1 | 0 grade. 1. | 0 | ||
| Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel: | in sensul de la coasta catre larg; | 0 | in sensul de larg catre coasta; | 1 | este de competenta guvernelor statelor riverane. | 0 | ||
| Relevmentul adevarat la un reper costier este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; | 1 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 0 | ||
| Relevmentul compas la un reper costier este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui; | 1 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 0 | ||
| Relevmentul magnetic la un reper costier este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 1 | ||
| Relevmentul prova la un reper costier este: | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; | 1 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; | 0 | unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; | 0 | ||
| Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi: | geamanduri, balize, scondri; | 0 | orice constructie de la coasta; | 0 | faruri de aterizare. | 1 | ||
| Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe; | peretele despartitor al cutiei compasului; | 0 | pivot; | 1 | acele magnetice. | 0 | ||
| Scara numerica a unei harti este: | raportul dintre lungimea si latimea hartii; | 0 | un numar de catalog; | 0 | raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta. | 1 | ||
| Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: | de a fixa rigid cutia compasului pe postament; | 0 | de a preintampina rotirea postamentului; | 0 | de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. | 1 | ||
| Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: | acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; | 1 | acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; | 0 | acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului; | 0 | ||
| Spring tides or tides that have higher highs and lower lows occur when the moon is at : | Opposition or in conjunction with the earth and sun ; | 1 | Quadrature with the earth and sun ; | 0 | Apogee ; | 0 | Perigee. | 0 |
| Starea absolută a cronometrului este diferenţa dintre : | Timpul mediu la Greenwich şi timpul fusului ; | 0 | Timpul solar adevărat şi timpul locului ; | 0 | Timpul mediu la Greenwich şi ora cronometrului. | 1 | ||
| Temperatura apei de mare se exprima in: | milibari; | 0 | grade Celsius; | 1 | milimetri coloana de mercur. | 0 | ||
| The amount that a current travels in one hour is termed as : | Set ; | 0 | Flood ; | 0 | Drift ; | 1 | Ebb. | 0 |
| The chart symbol for CLAY bottom is : | CY ; | 0 | CA ; | 0 | CL ; | 1 | C. | 0 |
| The relatively cold current which flows along the northwest coast of Africa is the: | Mozambique Current ; | 0 | Canary Current ; | 1 | North Current ; | 0 | South Current. | 0 |
| The semi-great circle on the surface of the earth extending from pole to pole is : | meridian ; | 1 | circumpolar lines ; | 0 | latitude ; | 0 | ecliptic. | 0 |
| Tides having higher lows and lower highs occur when : | The moon is at its maximum north declination ; | 0 | The sun and the moon are in conjunction ; | 0 | The sun and the moon are in opposition ; | 0 | The moon is at first and last quarter. | 1 |
| Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum: | la initierea giratiei; | 0 | pe segmentul final al giratiei; | 1 | nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum. | 0 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn de ape sigure; | 0 | un semn de pericol izolat; | 0 | un semn de est. | 1 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn special; | 1 | un semn de pericol izolat; | 0 | un semn de vest. | 0 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn de ape sigure; | 1 | un semn de pericol izolat; | 0 | un semn de vest. | 0 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn special; | 0 | un semn de pericol izolat; | 0 | un semn de babord. | 1 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: | un semn special; | 0 | un semn de tribord; | 1 | un semn de babord. | 0 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn de ape sigure; | 0 | un semn de pericol izolat; | 0 | un semn de vest. | 1 | ||
| Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: | un semn de ape sigure; | 0 | un semn de sud; | 1 | un semn de pericol izolat. | 0 | ||
| Timpul fusului 12 este delimitat astfel : | 0 | 1 | 0 | |||||
| Timpul fusului 4 estic este cuprins între meridianele : | 0 | 1 | 0 | |||||
| Tropic tides are caused by : | Moon being at its maximum declination North or South ; | 1 | Moon crossing the equator ; | 0 | Sun and moon are in line ; | 0 | Sun and moon are at quadrature with the earth. | 0 |
| Un cart are: | 12 grade; | 0 | 32 grade; | 0 | 11 grade, 25. | 1 | ||
| Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre: | Vest; | 0 | Est; | 1 | Sud. | 0 | ||
| Unghiul la pol ia următoarele valori: | 0 | 1 | 0 | |||||
| Unghiul orar al astrului are variaţie uniformă cuprinsă în următoarele valori: | 0 | 0 | 1 | |||||
| Viteza navei se masoara cu: | sonda; | 0 | barometrul; | 0 | lochul. | 1 | ||
| When there are small differences between the heights of two succesive high or low tides, they are called : | Diurnal ; | 0 | Semi-diurnal ; | 1 | Solar ; | 0 | Mixed. | 0 |
| When two consecutive high or low waters are of large differences in heights, they are called : | Diurnal tides ; | 0 | Semi-diurnal tides ; | 0 | Mixed tides ; | 1 | Tropic tides. | 0 |
| Which of the following information would not be found on a Pilot chart ? | wind condition ; | 0 | tidal information ; | 1 | steamers route ; | 0 | ocean current. | 0 |
| Which of the following is not a relatively cold current ? | East Australian current ; | 1 | Canary Current ; | 0 | Peru Current ; | 0 | California Current. | 0 |
| Which of the following is not a relatively warm current ? | Mozambique Current ; | 0 | Guinea Current ; | 0 | Falkland Current ; | 1 | Brazilian Current. | 0 |
| Which of the following is the official publication for the correction of charts, sailing directions, light lists etc : | Coast Pilot ; | 0 | Notice to Mariners ; | 1 | List of Lights ; | 0 | List of Radio Signals. | 0 |
| Which of the following publications would you refer to obtain navigational information when entering a foreign port ? | Sailing Directions ; | 1 | World Port Index ; | 0 | Notice to Mariners ; | 0 | Coast Pilot. | 0 |
| 7 vestic ; | 0 | 8 vestic ; | 1 | 9 vestic. | 0 |
